Fratia
Doriti să reactionati la acest mesaj? Creati un cont în câteva clickuri sau conectati-vă pentru a continua.

POLITICILE ȘCOLARE ÎN ROMÂNIA;ÎN ACELAȘI TREND CU UE ȘI SUA;SAU VOR URMA MODELUL CONGO?

In jos

POLITICILE ȘCOLARE ÎN ROMÂNIA;ÎN ACELAȘI TREND CU UE ȘI SUA;SAU VOR URMA MODELUL CONGO? Empty POLITICILE ȘCOLARE ÎN ROMÂNIA;ÎN ACELAȘI TREND CU UE ȘI SUA;SAU VOR URMA MODELUL CONGO?

Mesaj  Admin Vin Ian 22, 2010 12:31 am

POLITICILE ȘCOLARE ÎN ROMÂNIA –ÎN ACELAȘI TREND CU UE ȘI SUA –SAU VOR URMA MODELUL CONGO?


Dădeam acum două zile un comunicat de presă în care salutam că România prin noutățile legislative de la finele lui 2009 se aliniază Europei încurajând funcționarea la ciclul primar și preșcolar a cadrelor didactice cu studii superioare.
Este vorba de noile dispoziții ale legilor 387 și 330 din 2009 care modifică legea învățământului și statutul personalului didactic și introduc funcțiile de ,,profesori pentru învățământul primar/preșcolar” și ,,profesori în învățământul primar/preșcolar” unde există temei suficient pentru încadrarea ca profesori a tuturor învățătorilor și educatoarelor care au absolvit după liceul pedagogic și studii superioare (indiferent de specializare). Această reparație pentru învățătorii și educatoarele care în timp- până la apariția noii specializări- și-au completat studiile este prevăzută și de Legea Educației Naționale (acolo este numită ,,profesor-învățător”) grație voinței Doamnei Ministru Andronescu și a Premierului Boc de a îndrepta discriminările de până atunci. Stenograma ședinței Senatului din 03.11.2009 când s-a discutat despre OUG 40 arată că Doamna Secretar de Stat Badea spunea că ,,scopul acestei ordonanțe este acela de a face compatibil sistemul de educație din România în ceea ce privește condițiile de ocupare a posturilor didactice din învățământul preuniversitar cu sistemul european de educație,, și că ,,proiectul de act normativ va fi pus în aplicare fără a fi nevoie de înființarea unor noi organisme”.
Salutam și faptul că salarizarea ,,profesorilor pentru învățământ primar/preșcolar” și a celor care sunt ,,profesori” în învățământul primar/preșcolar (cei numiți ,,profesor-învățător,, de Legea Educației Naționale) se va face potrivit art 38 al legii 330 la nivelul absolvenților cu studii superioare de lungă durată (S).
Aminteam că, mai mult, Strategia „Educație și Cercetare pentru Societatea Cunoașterii” (la punctul 4. 5) și pachetul de legi al Comisiei Prezidențiale pentru educație (art. 49) prevăd recunoașterea ca profesori pentru învățământ primar și preșcolar a tuturor educatoarelor și învățătorilor, deci și a celor fără studii superioare prin recunoașterea învățării informale și nonformale (experiență, grade didactice, cursuri de perfecționare etc) cerută de UE cu insistență. Noua legislație nu rezolvă problema chiar atât de radical precum prevedea Strategia.. dar s-a rezolvat deocamdată prin noua legislație măcar încadrarea corectă ca profesori în ciclul primar și preșcolar a celor care au deja dovada formală a studiilor superioare și liceul pedagogic la bază sau după caz a modulului psihopedagogic.

ZVONURI CARE NE PUN PE GÂNDURI


Fără a fi confirmate, circulă zvonuri că unii neprieteni ai cadrelor didactice din învățământul primar și preșcolar ar căuta să nu plătească la nivel de profesor S pe cei încadrați în noile funcții punându-le condiții suplimentare discriminatorii și că s-ar interpreta nelegal și restrictiv prin neîncadrarea ca profesori în învățământul primar și preșcolar a tuturor absolvenților de studii superioare cu liceu pedagogic la bază. Necorelând prevederi din același text legal, necorelând prevederile legii noi cu alte acte legale în vigoare și necâutând să aplice voința legiuitorului în cazul unor prevederi contradictorii ale textului legal, s-ar ajunge la discriminări în salarizare demne de teatrul absurdului încât ar fi mai slab salarizat cineva care are chiar de 3 ori mai mulți ani de studii decât altul care predă la același nivel școlar.
Voi da un exemplu de persoană publică (sper că mă va ierta că am folosit chiar această speță). Printr-o interpretare absurdă a noii legislații ar însemna că Doamna Secretar de Stat de la ministerul educației având liceul pedagogic, licență în Științe Economice și masterat în Management Educațional (și care a fost 10 ani învățătoare, apoi inspector școlar general și formator) nu ar putea fi salarizată -în cazul că ar opta cândva din nou pentru ciclul primar- nici măcar cât un coleg de la o clasă paralelă care are doar liceul agricol și 3 ani la ID în noua specializare. Ar fi absurd și sperăm într-o interpretare corectă a legii.
EXEMPLE DIN ALTE ȚĂRI

Iată state (după surse publice ale ONU) care acordă cadrelor didactice din ciclul preșcolar și primar salarii egale cu ale celor din gimnaziu: Cehia, Danemarca, Anglia, Grecia, Ungaria, Islanda, Irlanda, Olanda, Noua Zeelandă, Portugalia, Scoția, Suedia, SUA, Chile, China, Egipt, Indonezia, Jamaica, Iordania, Filipine, Tailanda.
Iată state în care există diferențe insignifiante între salariile din preșcolar, primar și gimnaziu: Franța, Finlanda, Germania, Italia, Spania, Japonia, Uruguay.
Peru și Coreea salarizează mai bine cadrele didactice din preșcolar și primar față de cele din gimnaziu. Doar 4 - 5 state europene salarizează mai slab (cam cu 10%) pe cei din primar și preșcolar față de cei din gimnaziu și acestora Comisia Europeană prin documentele {SEC(2007) 931 SEC(2007)933} le recomandă la punctul 9 că ,,este foarte important să se asigure că cadrele didactice din învățământul preșcolar și primar sunt de înaltă calitate și că acestea primesc sprijin social și profesional la nivelul pe care îl necesită responsabilitățile lor,,. Mai citez din documentul european amintit: lit H. ,,întrucât atragerea de cadre didactice de înaltă performanță în învățământ necesită asigurarea unui nivel corespunzător de recunoaștere socială, statut și remunerație; lit I. întrucât cadrele didactice joacă un rol social și de dezvoltare important, care se întinde dincolo de frontierele tradiționale dintre discipline, … Comisia crede că toți profesorii vor avea de câștigat dacă sunt încurajați și sprijiniți de-a lungul carierei să își extindă și să își aprofundeze competențele prin mijloace formale, informale și nonformale și li se recunoaște oficial studiile formale și nonformale,,. Legiuitorul român a avut intenția de a implementa la noi aceste recomandări prin prevederile legii 387 și ale Legii Educației Naționale încadrând ca profesori pe cei care fac dovada formală a oricăror studii superioare și liceul pedagogic la bază sau după caz a modulului psihopedagogic. Sperăm ca ordonatorii de credite să nu încalce voința Parlamentului și Guvernului.
Cei care încearcă să facă economii de câțiva lei cerând să mai facă încă o facultate pentru a fi plătit ca profesor în primar și preșcolar spre exemplu Doamnei Badea sau unuia care are 6 ani de liceu pedagogic, plus 4 de facultate, plus 2 de masterat, plus mulțime de cursuri, plus experiență impresionantă, plus grade didactice- le amintim că documentul mai sus citat prevede următoarele la punctul 14. ,,Comisia subliniază faptul că timpul pe care cadrele didactice îl petrec în sala de curs cu elevii este de neînlocuit și este preocupat de faptul că proceduri administrative și birocratice crescânde pot fi în detrimentul acestuia, precum și al timpului pe care cadrele didactice îl petrec pregătind cursurile”. A trimite iar la formare inițială (în specializarea nou creată dar care pregătește pentru aceeași fișă a postului) pe cineva cu o asemenea temeinică pregătire ar însemna și o dereglare fără noimă a procesului de învățământ. Unii spun că încă 3 ani acest cadru didactic ar trebui să se învoiască des de la școală, să îi fie mintea la taxe de studiu și examene, să înfierbânte copiatorul școlii pentru referate – în loc să se dedice clasei și pregătirii materialului didactic pentru lecții. Știu colegi (și știu aceste cazuri și IȘJ-urile) de cadre didactice din primar și preșcolar cu o astfel de pregătire care, pe lângă orele din primar sau preșcolar, predau cursuri (la sfârșit de săptămână) chiar la universitate, dar culmea, dacă s-ar interpreta aiurea legea nu ar putea fi profesori la ciclul primar sau preșcolar.

PRIN COMPARAȚIE -DESPRE ALTE MĂSURI CLAMATE DE ECONOMIȘTI


La noi se vehiculează măsuri prin care s-ar reduce numărul de angajati din invatamnat cu 5% (15.000) iar in SUA, Camera Deputatilor a votat in 17 decembrie 2009, o lege prin care alocă 23 de miliarde de dolari pentru a crea 250.000 de noi locuri in educatie pe urmatorii 2 ani ca măsură anticriză cerând statelor Uniunii ,,o reducere a mărimii claselor, o reducere a numărului de elevi/studenți raportați la un profesor la nivelurile primar, secundar, și colegiu și universitate”. Exact invers de cât se intenționează la noi. În SUA între 2000 și 2005 profesorilor le-a crescut salariul în medie cu 1000 de dolari.
Documente ale UE (invocate mai sus) arată textual că o reducere a mărimii claselor duce la creșterea calității actului educativ. Doar la noi se suține de unii care nu au nimic în comun cu învățământul, in mod lipsit de logică, opusul.
În România în 2009 au revenit în medie 16 elevi la un învățător în ciclul primar și 11 elevi la un profesor în gimnaziu. Se fac planuri de a mări numărul de elevi la 25-30.
Iată cum stă situația în alte țări referitor la numărul de elevi la o educatoare: Finlanda -12, Ungaria -11, Islanda -5, Italia-13, Norvegia-12, Polonia-13, Slovacia-10, Spania-16, Suedia-12, Media europeană-15. Cu totul alta este media preșcolarilor la o educatoare în Africa -23.
Iată cum stă situația în alte țări referitor la numărul de elevi la un învățător: Finlanda -16, Ungaria -11, Italia-11, Norvegia-12, Polonia-13, Spania-15, Suedia-12, Belgia -15, Media europeană-17, SUA- 16 elevi la un învățător. Cu totul alta este media elevilor la ciclul primar în Africa -26.
Tot în privința salarizării și ideilor (la primă vedere excelente) de a introduce noi criterii de diferențiere între cadrele didactice iată ce a spus Barack Obama: ,,administrarea unei salarizări bazate pe merit, ar fi un coșmar birocratic, predispus la corupție și lipsă de onestitate, și ar submina cooperarea și colaborarea între profesori,,. Aproape toate școlile publice din SUA folosesc o grilă rigidă de salariu care să stabilească salariile de plecare pentru profesori. Salariu se diferențiază doar după anii de serviciu și nivelul studiilor absolvite. Acesta tratează toate gradele ca fiind echivalente, indiferent de unde au fost obținute sau în ceea ce profil.
O ultimă bombă pe care nu îmi vine să o cred când o citesc pe site-ul ONU: ,,În Romania va fi penurie de cadre didactice până în 2015 și România va avea nevoie de cele mai multe noi cadre didactice (239,000) până către 2015. Deci pe primul loc în lume la penuria de profesori! După noi la acest deficit estimat apar Congo (166,000), Uganda (95,000), Burkina Faso (81,000) and Kenya (80,000). Nu știu ce a stat la baza estimărilor dar studiul este public, iar slaba salarizare este și în opinia documentelor UE un motiv pentru „scurgerea de creiere” a cadrelor didactice cu performanțe de vârf spre posturi mai bine plătite. Sperăm să fie doar zvonuri că s-ar pregăti norme metodologice care să ne înscrie pe trendul Congo și nu al UE și SUA. Sperăm ca finanțiștii și economiștii să sprijine ministerul educației și să nu îl oblige să ia măsuri împotriva trendului european. Poate și acest colaj de citate din documente publice să îi facă să nu confirme zvonurile.
Viorel Dolha
președintele Asociației Generale a Învățătorilor din România
Admin
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 238
Puncte : 733
Reputatie : 0

https://dialog-fratia.forumgratuit.ro

Sus In jos

Sus

- Subiecte similare

 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum